ACASA BIOGRAFIE ACTIVITATE GALERIE FORUM JUD. VALCEA CONTACT
               
 
 
 
   
Scurt Istoric
Resurse turistice si culturale
Muzee
Manifestari folclorice
 
 

Scurt Istoric

Descoperirile de la BugiulestiMaterialele arheologice atesta în Vâlcea, primele urme ale existentei omenesti. Descoperirile de la Bugiulesti (comuna Tetoiu) înscriu judetul nostru între locurile din lume cu cele mai vechi urme de convietuire umana - circa 2.000.000 de ani.
Perioada neolitica este prezenta aici prin descoperirile de la Bârsesti, Cazanesti, Govora-sat, Orlesti, Valea Raii etc.
Epoca bronzului este ilustrata prin descoperirile de la Boisoara, Bârsesti, Buleta, Cazanesti, Dragasani, Goranu, Govora-sat, Ladesti, Ocnele Mari, Orlesti, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Sacoti, Scundu, Stefanesti, Valea Raii, Vladesti, Voicesti etc., puncte si situri arheologice care caracterizeaza o perioada înfloritoare în viata comunitatilor umane din aceasta zona, locuri unde agricultura si exploatarea solului si subsolului cunoscusera o puternica dezvoltare.
In epoca fierului se formeaza elementul etno-cultural traco-daco-getic. In judetul Valcea exista numeroase vestigii arheologice descoperite la: Cazanesti, Costesti-Ferigile, Bârsesti, Govora-sat, Ocnele Mari, Otesani, Valea lui Stan, Râureni etc. În aceasta perioada, o mare dezvoltare cunosc cetatile dacice de la Ocnita (Buridava), Gradistea, Roesti, care au fost amplasate sub forma unui sistem defensiv pentru apararea Daciei de primejdiile externe. Dintre aceste vestigii antice, se remarca, în mod deosebit, cele de la Ocnita (Buridava), unde a iesit la iveala un fragment de vas cu inscriptia BASILEOS THIAMARCOS EPOIEI, pastrând, probabil, memoria unui rege local, contemporan cu Octavian Augustus.
Judetul Vâlcea este strabatut, de la nord la sud, de o linie fortificata de sapte castre romane (Limes Alutanus), amintite de " Tabula Peutingeriana" si confirmate de cercetarile arheologice: Pons Vetus (Câineni), Praetorium (Racovita), Arutela (Bivolari), Castra Traiana (Sâmbotin), Buridava (Stolniceni), Pons Aluti (Ionestii Govorei), Rusidava (Dragasani).

Dupa retragerea administratiei romane, populatia autohtona a trebuit sa faca fata invaziei popoarelor migratoare. Urme ale unor comunitati puternice au fost decoperite la Costesti, Goranu, Inatesti, Ionestii Govorei, Lacusteni, etc.
Diploma Cavelerilor Ioaniti, emisa in 1247, mentioneaza existenta Tarii lui Farcas in aceasta zona. In 9-12 noiembrie 1330, in depresiunea Lovistea, armata condusa de Basarab I a invins armata lui Charles Robert de Anjou, victoria consacrand independenta Tarii Romanesti.
Evul Mediu este timpul in care au fost create opere de arta si locuri istorice nepretuite. Valcea este primul judet mentionat intr-un document. Semnat de Domnitorul Mirecea cel Batran (1386-1418), si datat 8 ianuarie 1392, documentul mentioneaza dreptul Manastirii Cozia de a creste albine in judetul Valcea. Primele carti in limba romana au fost tiparite in acest judet. Trebuie mentionata "Pravila de la Govora", tiparita in 1640, in timpul domniei lui Matei Basarab.
Epopeea fauririi unitatii politice a tuturor românilor, sub domnia lui Mihai Viteazul, se exprima, în Vâlcea, prin evenimente, fapte si locuri de mare rezonanta în istorie: Biserica "Cuvioasa Paraschiva", din Râmnicu Vâlcea, ctitoria lui Patrascu cel Bun, ctitoriile boierilor: Buzesti, Rudeni si Dragoesti, participarea vâlcenilor la campaniile pentru unirea Transilvaniei cu Tara Româneasca si Moldova, mormintele maicii Teofana (mama marelui Voievod) si al Doamnei Stanca, de la Manastirea Cozia si, respectiv, Episcopia Râmnicului.
Un motiv de mândrie locala îl constituie faptul ca Mihai Viteazul s-a nascut în localitatea Dragoesti - Vâlcea, dupa cum sustin multe documente istorice (manuscrisul nr.2530, fila 382 din arhiva Academiei Române, Condica Episcopiei Râmnicului s.a.).
Secolele al XVII-lea si al XVIII-lea sunt dominate de personalitatile domnitorilor Matei Basarab si Constantin Brâncoveanu, adevarati ctitori de asezaminte monahale: Manastirile Arnota si Hurezi. Complexul de la Hurezi este cea mai însemnata împlinire a spiritului românesc, unde s-a afirmat arta miniaturii si mestesugurilor, si o mare scoala de pictura a vremii. Biblioteca de aici, realizata în mare parte pe cheltuiala domnitorului Constantin Brâncoveanu, a atras mari carturari ai timpului: Stolnicul Constantin Cantacuzino, Radu Popescu, Radu Greceanu, Anton Maria del Chiaro, Antim Ivireanul si multi altii.
Renasterea spirituala se întregeste, în mod fericit, cu tipografia de limba româneasca, înfiintata la Râmnic, în anul 1705, realizata cu sprijinul domniei si prin eforturile lui Antim Ivireanul, care avea sa devina mitropolitul Tarii Românesti, în vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu.
Cartile tiparite la Râmnic au desavârsit actiunea de înlocuire a limbii slavone folosita în biserica, cu limba româna. Se împlinea astfel dezideratul propovaduit de cronicari si de alti carturari români cu aproape doua veacuri înainte, când primul tipograf român, diaconul Coresi, care a tiparit la Brasov noua carti religioase, avea sa spuna ca "În sfânta biserica este mai bine a grai cinci cuvinte cu înteles, decât zece mii de cuvinte neîntelese".
Dintre toate veacurile, cel de-al XVIII-lea a fost acela care a impus Râmnicul în panteonul culturii românesti. În cadrul Centrului Episcopal al Râmnicului si Noului Severin, îsi vor desfasura activitatea mari carturari ca: Antim Ivireanul, Damaschin Voinescu Climent, Petru Popovici Râmniceanu, Naum Râmniceanu si altii. Raspândita pe toate meleagurile românesti, cartea tiparita la Râmnic a purtat cu sine constiinta unui singur neam si ideea politica a unei singure patrii.
Revolutia de la 1821 a cuprins si locuitorii meleagurilor vâlcene, prin prezenta lor, în numar mare, în rândurile pandurilor, sau prin serviciile aduse Revolutiei de catre Petrache Poenaru si Stolnicul Constantin Boranescu, colaboratori apropiati ai lui Tudor Vladimirescu.
Aici a fost cantat pentru prima data, la 29 iulie 1848, cantecul "Desteapta-te Romane", cu muzica de Anton Pann si text Andrei Muresanu. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, muntii, padurile si manastirile din acest judet au adapostit grupuri armate de luptatori anticomunisti care au tinut vie speranta de libertate si democratie, speranta renascuta jumatate de secol mai tarziu, in decembrie 1989.

Resurse turistice si culturale

Salba de manastiri si biserici construite de voievozii munteni,alcatuiesc un serios motiv de mândrie "locala", de un exceptional interes national si international.
Multimea manastirilor, bisericilor si schiturilor de pe actualul teritoriu al Episcopiei Râmnicului, se constituie în tot atâtea marturii ale credintei si evlaviei noastre strabune, cu puternice conotatii asupra istoriei nationale, si asupra puterilor creatoare ale poporului român. Marturie sunt cele 13 manastiri, 272 biserici si 22 schituri - zestre patrimoniala de valoare impresionanta si emotionanta, care situeaza judetul Vâlcea pe locul al II -lea în tara în privinta asezamintelor monahale.
Sfânta Manastire Cozia, ctitorie a lui Mircea cel BatrânTrebuie mentionata Sfânta Manastire Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Batrân, manastirile Govora, Arnota, Surpate, Dintr-un Lemn, Turnu,Stanisoara, Frasinei, Ostrov, Berislavesti, Cornet, multe dintre aceste asezari si vestigii istorice fiind considerate unicat.
Ansamblul manastiresc Horezu - ctitorie de exceptie a lui Constantin Brâncoveanu, a fost cuprins înca din anul 1993 ca monument istoric, în lista patrimoniului mondial cultural - UNESCO.
Acestora li se adauga bisericile si schiturile ce dateaza din sec XVI-XIX: Schitul Jgheaburi (1640-1826) din comuna Stoenesti, Schitul Iezer- sec.XVII, localitatea Cheia -Olanesti, Schitul Dobrusa, din comuna Stefanesti, Schitul Sf. Ioan de sub piatra - 1602, Cozia Veche, Schiturile Pahomie si Bradu din localitatea Olanesti.
Fiecare în parte reprezinta un act de identitate nationala, dovada peremptorie ca daca natiunea româna s-a plamadit odata cu crestinismul ei, acesta s-a plantat organic într-un mediu a carui spiritualitate, mergând împreuna si contopindu-se, putea nazui spre una din cele mai fericite sinteze etnice ale Europei -"poporul român, popor ortodox de limba latina".
Valoarea deosebita a zestrei patrimoniale este conferita si de componentele arheologice - situri, monumente si rezervatii arheologice.

În categoria acestora putem aminti cetatea dacica de la Buridava si Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton"- situat în comuna Daesti si Castrul de la Titesti-Perisani, acestea datând din primele secole ale mileniului I
monumente si ansambluri memoriale (Casa Memoriala Anton Pann, Cimitirul Eroilor din Primul Razboi Mondial, Crucea Miseilor, Monumentul Domnitorului Barbu Stirbei, Statuia lui Mircea cel Batrân, toate din Râmnicu Vâlcea, Monumentul Eteristilor si Pandurilor din Dragasani, Monumentul Eroilor din Brezoi etc);
monumente, ansambluri si rezervatii de arhitectura (zone istorice urbane în localitatile Râmnicu Vâlcea, Horezu, Calimanesti, Balcesti, Costesti, Vaideeni, iar satul Milostea din comuna Slatioara în întregime)
elemente etnografice si de arta populara, respectiv monumente, muzee în aer liber (Muzeul Satului de la Bujoreni, Culele Maldaresti), si de splendida arhitectura de cult, reprezentativa pentru evul mediu românesc.

Muzee

O alta resursa turistica de importanta o constituie muzeele, amenajate în 16 unitati de profil în întregul judet. Cel mai valoros tezaur muzeistic este la Muzeul Judetean de Istorie din municipiul Râmnicu Vâlcea, care dispune de un inestimabil patrimoniu.
Un real interes îl reprezinta si celelalte unitati muzeale: Memorialul "Nicolae Balcescu" din comuna care poarta numele ilustrului carturar si revolutionar de la 1848
Muzeul de Arta Râmnicu Vâlcea, Complexul Muzeal "Gheorghe Magheru" de la Troianu, Casa Memoriala "Anton Pann", Colectia de arheologie Bujoreni, Colectia "Inatesti", toate în Râmnicu Vâlcea
Muzeul de arheologie si arta bisericeasca "Gheorghe Petre" -Govora
Muzeul Viei si Vinului si Expozitia "Gib I.Mihaescu" din Dragasani
Complexul Muzeistic Maldaresti, Colectia "Gh.D.Anghel" si Pestera Liliecilor- Bistrita, din comuna Costesti, Expozitia de arheologie de la Ocnele Mari.

Manifestari folclorice

Muiereasca (ianuarie)
Ramnicu Valcea (25 februarie - 15 martie) - Pridvor valcean
Pietrari (10 aprilie) - Hora Costumelor
Vladesti (mai) - Maini de aur
Tomsani (mai) - Fagurele de aur - Sarbatoarea apicultorilor
Horezu (3-5 iunie) - Cocosul de Hurez - Targ de ceramica populara romaneasca
Vaideeni (iunie) - Invartita dorului - Sarbatoare folclorica pastoreasca
Bunesti (iunie) - Sarbatoarea capsunelui
Govora (2-3 iulie) - Florile Govorei
Bujoreni (iulie) - Rapsodia plaiului valcean
Ramnicu Valcea (august) - Cantecele Oltului - Manifestare folclorica interjudeteana cu participare internationala
Babeni (septembrie) - La izvorul fermecat
Tetoiu (octombrie) - Culesul viilor
Dragasani (octombrie) - Festivalul viei si vinului
Creteni (octombrie) - Strugurelul de aur
Ionesti (octombrie) - Toamna merelor - Sarbatoarea pomicultorilor
Otesani (octombrie) - Cantecul Luncavatului
Malaia (decembrie) - Flori dalbe - Concurs al obiceiurilor de iarna din Tara Lovistei
Barbatesti (decembrie) - Festivalul "Gheorghe Bobei"