Scurt
Istoric
Materialele
arheologice atesta în Vâlcea, primele urme
ale existentei omenesti. Descoperirile de la Bugiulesti
(comuna Tetoiu) înscriu judetul nostru între
locurile din lume cu cele mai vechi urme de convietuire
umana - circa 2.000.000 de ani.
Perioada neolitica este prezenta aici prin descoperirile
de la Bârsesti, Cazanesti, Govora-sat, Orlesti,
Valea Raii etc.
Epoca bronzului este ilustrata prin descoperirile de la
Boisoara, Bârsesti, Buleta, Cazanesti, Dragasani,
Goranu, Govora-sat, Ladesti, Ocnele Mari, Orlesti, Râmnicu
Vâlcea, Râureni, Sacoti, Scundu, Stefanesti,
Valea Raii, Vladesti, Voicesti etc., puncte si situri
arheologice care caracterizeaza o perioada înfloritoare
în viata comunitatilor umane din aceasta zona, locuri
unde agricultura si exploatarea solului si subsolului
cunoscusera o puternica dezvoltare.
In epoca fierului se formeaza elementul etno-cultural
traco-daco-getic. In judetul Valcea exista numeroase vestigii
arheologice descoperite la: Cazanesti, Costesti-Ferigile,
Bârsesti, Govora-sat, Ocnele Mari, Otesani, Valea
lui Stan, Râureni etc. În aceasta perioada,
o mare dezvoltare cunosc cetatile dacice de la Ocnita
(Buridava), Gradistea, Roesti, care au fost amplasate
sub forma unui sistem defensiv pentru apararea Daciei
de primejdiile externe. Dintre aceste vestigii antice,
se remarca, în mod deosebit, cele de la Ocnita (Buridava),
unde a iesit la iveala un fragment de vas cu inscriptia
BASILEOS THIAMARCOS EPOIEI, pastrând, probabil,
memoria unui rege local, contemporan cu Octavian Augustus.
Judetul Vâlcea este strabatut, de la nord la sud,
de o linie fortificata de sapte castre romane (Limes Alutanus),
amintite de " Tabula Peutingeriana" si confirmate
de cercetarile arheologice: Pons Vetus (Câineni),
Praetorium (Racovita), Arutela (Bivolari), Castra Traiana
(Sâmbotin), Buridava (Stolniceni), Pons Aluti (Ionestii
Govorei), Rusidava (Dragasani).
Dupa retragerea administratiei romane, populatia autohtona
a trebuit sa faca fata invaziei popoarelor migratoare.
Urme ale unor comunitati puternice au fost decoperite
la Costesti, Goranu, Inatesti, Ionestii Govorei, Lacusteni,
etc.
Diploma Cavelerilor Ioaniti, emisa in 1247, mentioneaza
existenta Tarii lui Farcas in aceasta zona. In 9-12 noiembrie
1330, in depresiunea Lovistea, armata condusa de Basarab
I a invins armata lui Charles Robert de Anjou, victoria
consacrand independenta Tarii Romanesti.
Evul Mediu este timpul in care au fost create opere de
arta si locuri istorice nepretuite. Valcea este primul
judet mentionat intr-un document. Semnat de Domnitorul
Mirecea cel Batran (1386-1418), si datat 8 ianuarie 1392,
documentul mentioneaza dreptul Manastirii Cozia de a creste
albine in judetul Valcea. Primele carti in limba romana
au fost tiparite in acest judet. Trebuie mentionata "Pravila
de la Govora", tiparita in 1640, in timpul domniei
lui Matei Basarab.
Epopeea fauririi unitatii politice a tuturor românilor,
sub domnia lui Mihai Viteazul, se exprima, în Vâlcea,
prin evenimente, fapte si locuri de mare rezonanta în
istorie: Biserica "Cuvioasa Paraschiva", din
Râmnicu Vâlcea, ctitoria lui Patrascu cel
Bun, ctitoriile boierilor: Buzesti, Rudeni si Dragoesti,
participarea vâlcenilor la campaniile pentru unirea
Transilvaniei cu Tara Româneasca si Moldova, mormintele
maicii Teofana (mama marelui Voievod) si al Doamnei Stanca,
de la Manastirea Cozia si, respectiv, Episcopia Râmnicului.
Un motiv de mândrie locala îl constituie faptul
ca Mihai Viteazul s-a nascut în localitatea Dragoesti
- Vâlcea, dupa cum sustin multe documente istorice
(manuscrisul nr.2530, fila 382 din arhiva Academiei Române,
Condica Episcopiei Râmnicului s.a.).
Secolele al XVII-lea si al XVIII-lea sunt dominate de
personalitatile domnitorilor Matei Basarab si Constantin
Brâncoveanu, adevarati ctitori de asezaminte monahale:
Manastirile Arnota si Hurezi. Complexul de la Hurezi este
cea mai însemnata împlinire a spiritului românesc,
unde s-a afirmat arta miniaturii si mestesugurilor, si
o mare scoala de pictura a vremii. Biblioteca de aici,
realizata în mare parte pe cheltuiala domnitorului
Constantin Brâncoveanu, a atras mari carturari ai
timpului: Stolnicul Constantin Cantacuzino, Radu Popescu,
Radu Greceanu, Anton Maria del Chiaro, Antim Ivireanul
si multi altii.
Renasterea spirituala se întregeste, în mod
fericit, cu tipografia de limba româneasca, înfiintata
la Râmnic, în anul 1705, realizata cu sprijinul
domniei si prin eforturile lui Antim Ivireanul, care avea
sa devina mitropolitul Tarii Românesti, în
vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu.
Cartile tiparite la Râmnic au desavârsit actiunea
de înlocuire a limbii slavone folosita în
biserica, cu limba româna. Se împlinea astfel
dezideratul propovaduit de cronicari si de alti carturari
români cu aproape doua veacuri înainte, când
primul tipograf român, diaconul Coresi, care a tiparit
la Brasov noua carti religioase, avea sa spuna ca "În
sfânta biserica este mai bine a grai cinci cuvinte
cu înteles, decât zece mii de cuvinte neîntelese".
Dintre toate veacurile, cel de-al XVIII-lea a fost acela
care a impus Râmnicul în panteonul culturii
românesti. În cadrul Centrului Episcopal al
Râmnicului si Noului Severin, îsi vor desfasura
activitatea mari carturari ca: Antim Ivireanul, Damaschin
Voinescu Climent, Petru Popovici Râmniceanu, Naum
Râmniceanu si altii. Raspândita pe toate meleagurile
românesti, cartea tiparita la Râmnic a purtat
cu sine constiinta unui singur neam si ideea politica
a unei singure patrii.
Revolutia de la 1821 a cuprins si locuitorii meleagurilor
vâlcene, prin prezenta lor, în numar mare,
în rândurile pandurilor, sau prin serviciile
aduse Revolutiei de catre Petrache Poenaru si Stolnicul
Constantin Boranescu, colaboratori apropiati ai lui Tudor
Vladimirescu.
Aici a fost cantat pentru prima data, la 29 iulie 1848,
cantecul "Desteapta-te Romane", cu muzica de
Anton Pann si text Andrei Muresanu. Dupa cel de-al doilea
Razboi Mondial, muntii, padurile si manastirile din acest
judet au adapostit grupuri armate de luptatori anticomunisti
care au tinut vie speranta de libertate si democratie,
speranta renascuta jumatate de secol mai tarziu, in decembrie
1989.
Resurse
turistice si culturale
Salba
de manastiri si biserici construite de voievozii munteni,alcatuiesc
un serios motiv de mândrie "locala", de
un exceptional interes national si international.
Multimea manastirilor, bisericilor si schiturilor de pe
actualul teritoriu al Episcopiei Râmnicului, se
constituie în tot atâtea marturii ale credintei
si evlaviei noastre strabune, cu puternice conotatii asupra
istoriei nationale, si asupra puterilor creatoare ale
poporului român. Marturie sunt cele 13 manastiri,
272 biserici si 22 schituri - zestre patrimoniala de valoare
impresionanta si emotionanta, care situeaza judetul Vâlcea
pe locul al II -lea în tara în privinta asezamintelor
monahale.
Trebuie
mentionata Sfânta Manastire Cozia, ctitorie a lui
Mircea cel Batrân, manastirile Govora, Arnota, Surpate,
Dintr-un Lemn, Turnu,Stanisoara, Frasinei, Ostrov, Berislavesti,
Cornet, multe dintre aceste asezari si vestigii istorice
fiind considerate unicat.
Ansamblul manastiresc Horezu - ctitorie de exceptie a
lui Constantin Brâncoveanu, a fost cuprins înca
din anul 1993 ca monument istoric, în lista patrimoniului
mondial cultural - UNESCO.
Acestora li se adauga bisericile si schiturile ce dateaza
din sec XVI-XIX: Schitul Jgheaburi (1640-1826) din comuna
Stoenesti, Schitul Iezer- sec.XVII, localitatea Cheia
-Olanesti, Schitul Dobrusa, din comuna Stefanesti, Schitul
Sf. Ioan de sub piatra - 1602, Cozia Veche, Schiturile
Pahomie si Bradu din localitatea Olanesti.
Fiecare în parte reprezinta un act de identitate
nationala, dovada peremptorie ca daca natiunea româna
s-a plamadit odata cu crestinismul ei, acesta s-a plantat
organic într-un mediu a carui spiritualitate, mergând
împreuna si contopindu-se, putea nazui spre una
din cele mai fericite sinteze etnice ale Europei -"poporul
român, popor ortodox de limba latina".
Valoarea deosebita a zestrei patrimoniale este conferita
si de componentele arheologice - situri, monumente si
rezervatii arheologice.
În categoria acestora putem aminti cetatea dacica
de la Buridava si Castrul Roman de la Arutela, situat
pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman
"La Canton"- situat în comuna Daesti si
Castrul de la Titesti-Perisani, acestea datând din
primele secole ale mileniului I
monumente si ansambluri memoriale (Casa Memoriala Anton
Pann, Cimitirul Eroilor din Primul Razboi Mondial, Crucea
Miseilor, Monumentul Domnitorului Barbu Stirbei, Statuia
lui Mircea cel Batrân, toate din Râmnicu Vâlcea,
Monumentul Eteristilor si Pandurilor din Dragasani, Monumentul
Eroilor din Brezoi etc);
monumente, ansambluri si rezervatii de arhitectura (zone
istorice urbane în localitatile Râmnicu Vâlcea,
Horezu, Calimanesti, Balcesti, Costesti, Vaideeni, iar
satul Milostea din comuna Slatioara în întregime)
elemente etnografice si de arta populara, respectiv monumente,
muzee în aer liber (Muzeul Satului de la Bujoreni,
Culele Maldaresti), si de splendida arhitectura de cult,
reprezentativa pentru evul mediu românesc.
Muzee
O
alta resursa turistica de importanta o constituie muzeele,
amenajate în 16 unitati de profil în întregul
judet. Cel mai valoros tezaur muzeistic este la Muzeul
Judetean de Istorie din municipiul Râmnicu Vâlcea,
care dispune de un inestimabil patrimoniu.
Un real interes îl reprezinta si celelalte unitati
muzeale: Memorialul "Nicolae Balcescu" din comuna
care poarta numele ilustrului carturar si revolutionar
de la 1848
Muzeul de Arta Râmnicu Vâlcea, Complexul Muzeal
"Gheorghe Magheru" de la Troianu, Casa Memoriala
"Anton Pann", Colectia de arheologie Bujoreni,
Colectia "Inatesti", toate în Râmnicu
Vâlcea
Muzeul de arheologie si arta bisericeasca "Gheorghe
Petre" -Govora
Muzeul Viei si Vinului si Expozitia "Gib I.Mihaescu"
din Dragasani
Complexul Muzeistic Maldaresti, Colectia "Gh.D.Anghel"
si Pestera Liliecilor- Bistrita, din comuna Costesti,
Expozitia de arheologie de la Ocnele Mari.
Manifestari
folclorice
Muiereasca
(ianuarie)
Ramnicu Valcea (25 februarie - 15 martie)
- Pridvor valcean
Pietrari (10 aprilie) - Hora Costumelor
Vladesti (mai) - Maini de aur
Tomsani (mai) - Fagurele de aur - Sarbatoarea
apicultorilor
Horezu (3-5 iunie) - Cocosul de Hurez
- Targ de ceramica populara romaneasca
Vaideeni (iunie) - Invartita dorului
- Sarbatoare folclorica pastoreasca
Bunesti (iunie) - Sarbatoarea capsunelui
Govora (2-3 iulie) - Florile Govorei
Bujoreni (iulie) - Rapsodia plaiului
valcean
Ramnicu Valcea (august) - Cantecele Oltului
- Manifestare folclorica interjudeteana cu participare
internationala
Babeni (septembrie) - La izvorul fermecat
Tetoiu (octombrie) - Culesul viilor
Dragasani (octombrie) - Festivalul viei
si vinului
Creteni (octombrie) - Strugurelul de
aur
Ionesti (octombrie) - Toamna merelor
- Sarbatoarea pomicultorilor
Otesani (octombrie) - Cantecul Luncavatului
Malaia (decembrie) - Flori dalbe - Concurs
al obiceiurilor de iarna din Tara Lovistei
Barbatesti (decembrie) - Festivalul "Gheorghe
Bobei"